- Esconder menu

Modele de prevenire a criminalitatii

1. Definirea conceptului de prevenire a criminalităţii. Scopul şi sarcinile măsurilor de prevenire. 2. Clasificarea prevenţiei criminale şi rolul EI. 3. modele de prevenire a criminalităţii. Introducere capitolul 1. -Teoria Generală a prevenirii criminalităţii 1,1. Prezentare Generală 1,2. Prevenirea Socială 1,3. Prevenirea situaţională capitolul 2.

-Costurile criminalităţii 2,1. Statisticile privind criminalitatea 2,2. Costurile sociale ALE criminalităţii 2,3. Drame victimelor capitolul 3. -Sentimentul de insecuritate 3,1. TeamA de crimă 3,2. Securitatea publică 3,3. Insecuritatea urbană capitolul 4. -Modelul românesc de prevenire a criminalităţii 4,1. Etape în organizarea activităţii de prevenire 4,2.

Structura programelor de prevenire 4,3. Punerea în pratiă a programelor de prevenire capitolul 5. Concluzii Bibliografie e-mail: economic@politiaromana.ro-adresa utilizata si pentru primirea dovezii (chitantei) achitarii sanctiunilor contraventionale (amenzilor) aplicate de politistii Directiei de Investigare a Criminalitatii Economice 1. Modelul represiv foarte mult timp, reacţia Socială antiinfracţională a l`ONU de caracter strict represiv. Cutumele Justiţiei Private consideră că ofensa adusă unui Grup, trebuie să se repercuteze automat asupra Clanului DIN Care face parte, responsabilitatea ripostei aparţinând întregului Grup. Sub imperiul “răzbunării divine”, conducătorul (mai târziu, judecătorul) putea impune Aplicarea légii. În acest sens, edificator a fost “codul lui Hammurabi”, COD preluat şi de Alte legislaţii penale orientale (egiptene şi ebraice). În Europa, civiliszaţia antică a influenţe mari asupra sistemelor de justiţie penală DIN Grecia şi Peninsula Romană. Ultima formă a reacţiei represive: a fost represiante etatizată, ce s-a Bazat romaine PE “ideea retributivă”. Caesario Beccaria vizează următoarele aspecte asupra modelului represiv:  Codificarea riguroasă a delictelor şi pedepselor, necesitatea elaborării unui Corp de legi scrise, Clare şi accesibile;  Justification Area pedepsei prin caractérisul EI retributiv, descurajant şi, prin urmare, util pentru conservarea ordinii sociale;  necesitatea aplicării unor pedepse modéré, Dar sigure şi prompte;  Desfiinţarea pedepsei cu moartea;  introducerea sistemului acuzator în procedura penală; necesitatea ca judecata şi probele să fie publice;  Desfiinţarea torturii ca procédé de anchetă, CA Mijloc de obţinere a probelor;  necesitatea prevenirii delictelor. 2. modelul préventives acest Model aparţine doctrinei pozitiviste de la sfârşitul secolului al XIX-Lea.

fondatorul acesteia a fost juristul şi sociologul Enrico Ferri, Care dispuă sistemul represiv conceput de Şcoala clasică. Ideile susţinute de Şcoala pozitivistă erau:  importanţa comportamentului infracţional pentru instanţa de judecată;  relevarea factorilor ereditari şi de Mediu Care au determinat après comportamentului infractorului;  ştergerea imaginii clasice a Omului rezonabil, stăpân PE actele sale şi Liber Întotdeauna să aleagă între bine şi rău;  infractorul nu este Întotdeauna Liber să aleagă, fiind determinat de legile Naturale (descoperite doar de Ştiinţă);  individualizarea pedepsei să se realizeze ţinându-se seama de personalitatea infractorului şi de condiţiile concret Care au determinat producerea activităţii infracţionale. În conformitate cu aceste opinii, Pedeapsa taiate un mijloc de apărare Socială cu caracter curativ, prin care se urmăreşte vindecarea infractorului.

Os comentários estão fechados.